Intrebarile copilului…cum ii raspundem pe intelesul lui

De ce este cerul albastru? De ce traim? Cum se fac bebelusii? Prin intermediul intrebarilor pe care le pune, copilul tau exprima deseori adevarate nelamuriri asupra sensului vietii!

- Copiii au darul de a pune intrebari in momentul in care te astepti cel mai putin! Aceste intrebari ascund adesea nelamuriri care depasesc mult simpla lor aparenta. Pentru copil, nimic nu se intampla de la sine! Este normal ca el cere ajutorul vostru, parintii lui, pentru a ii raspunde la intrebarile in legatura cu sensul vietii, iar voi nu aveti voie sa il dezamagiti!

- In jurul varstei de 2-4 pana la 7 ani copilul va pune aceste intrebari care il nelinistesc.  Dar raspunsurile “stiintifice” (de exemplu ca Pamantul se invarte in permanenta in jurul Soarelui), nu il intereseaza intr-adevar decat la varsta la care merge la scoala. Pana atunci, pentru bunastarea copilului(si linistea voastra), mai bine invatati sa descifrati sensul ascuns al acestor intrebari, mai ales daca acestea se repeta!

 Copilul se afla in cautarea sinelui: “Unde eram eu cand nu eram nascut? Unde voi fi dupa ce voi muri?”

Iata cateva variante: “Cand ieram la tine in burtica ma chema deja Maria?”, “Intr-o zi nu vei mai exista?”

Ce vrea sa spuna copilul cu aceste intrebari?

Inainte de varsta de 6 ani, gandirea copilului tau este organizata in special in jurul propriei lui persoane! De exemplu cand te intreaba:”Cum se fac bebelusii?”, al are nevoie sa stie cum a fost el facut si daca a fost iubit si dorit…Bineinteles, intrebarea este si un pic stiintifica: este momentul in care sa-i vorbesti putin despre dragoste si despre faimosul “bob de grau”!

Acest tip de intrebari ascund adesea interogari mai vaste. Ele au la origine ingrijorarea copilului mic vis-a-vis locul lui in lume. Are nevoie sa-si verifice soliditatea “radacinilor”. Cand copilul tau se intreaba despre soarta Pamantului in absenta soarelui, poate este nelinistit de propriul sau viitor daca parintii lui dispar…Aceasta angoasa este impartasita de multi copii!

Cum sa-l ajuti?

Cartile pentru copii constituie deseori un punct bun de plecare, mai ales daca nu va simtiti confortabil pentru a aborda impreuna cu el intrebari legate de sexualitate.

Daca ii este greu sa se identifice pe sine in cadrul familiei, poti sa-l ajuti facand impreuna cu el un arbore genealogic cu fotografii recente. Explicandu-i si repetandu-i “cine este cine” in familie ii va permite sa inteleaga mai bine de unde vine.

In cautarea reperelor in spatiu si timp: “De unde vine asta?”,” Cand este maine?”Alte variante de intrebari puse de copii:

“In cat timp este curand?”, “Este dimineata sau seara?”

Ce vrea copilul sa spuna cu aceste intrebari

Fiind foarte centrat in jurul propriei persoane, copilul tau concepe lumea din punctul lui de vedere. Pentru el, vantul, de exemplu, gandeste in acelasi mod ca si el si poseda aceleasi abilitati si reactii ca si un om. Cand copilul este curios asupra originii fenomenelor sau elementelor naturale, el este de asemenea curios sa se descopere pe sine:”De unde vin?”, “Cine sunt?”. El cauta sa se repereze in spatiu dar si in timp.

Intrebarile de genul “Unde merge asta?” “De unde vine asta?”, implica de asemenea perceptia ca esista un “inainte” si “dupa”… Incepe sa formuleze aceste intrebari atunci cand incepe sa constientizeze notiunea de trecere a timpului. Dar toate acestea nu sunt percepute inca foarte serios. Rabdare, trebuie sa asteptati pana la 6-7 ani inainte ca micutul tau sa faca o diferentiere clara intre prezent, trecut si viitor! Pana atunci veti avea de raspuns la un numar mare de inrebari…

Cum sa il ajuti?

Da-i raspunsuri concrete raportandu-te la modul de intrebuintare al timpului lui personal. De exemplu, mai bine decat sa-i spui “Vom citi aceasta carte mai tarziu”, deoarece risti sa antrenezi intrebarea inevitabila “Cand mai tarziu?”; mai bine ii spui: “Trebuie sa faci baie, dupa care mancam iar dupa aceea citim impreuna cartea”.

Pentru a anunta proiecte pe un timp mai lung, puteti numara de cate ori mai trebuie sa faca “nani”: “Mergem la bunici dupa ce faci nani de 5 ori”. Acestea cu conditia ca micutul sa faca distinctia intre somnul de dupamasa si cel lung, de noapte!

Incearca sa inteleaga lumea : “De ce nu este la fel?”

Cateva variante: “De ce nu sunt baiat?” “De ce Alin are parul lung daca este baiat?”, “De ce are copilul acela pielea maro?”

Ce vrea sa spuna

Copilul este foste sensibil la lucruri care “sunt ca…” “nu sunt ca…”. Cand este mic, diferentele il sperie, doarece sunt manifestraea necunoscutului.

Incepand de la 2-3 ani, copilul traverseaza o perioada foarte stimulanta: isi descopera corpul si diferenta dintre el si altii, diferenta de sex, de culoare a pielii, de lungme a parului…Urmeaza multe stereotipuri culturale legate de sex: fuste care “se invart” pentru fete, pantaloni si par scurt pentru baieti!

Copilul tau, care nu are inca o identitate bine stabilita, incearca sa se identifice in paralel cu cei ce-l inconjoara. Micului vostru conformist, la varta gradinitei, i se pare bine sa fii ca restul!

Cum sa-l ajuti?

Copilul are nevoie sa fie linistit in legatura cu identitatea lui sexuala. Este de asemenea importat sa-i amintesti ca incestul este interzis:”Nu, nu poti sa te casatoresti cu mama/tata!”. Trebuie de asemenea sa-i explici ca toti oamenii sunt diferiti: exista oamnei scunzi, inalti, cu ochelari, cu pielea inchisa… De altfel daca ati calatori in Africa, el ar fi cel care ar fi vazut diferit!