Nou Născut Primii ani

Copilul tău se mișcă constant

Postat la 15.04.2020

Ce ai putea observa

Fără îndoială că ai observat că copilului tău îi place să fie în mișcare și asta este perfect normal. Ceea ce nu este normal este mișcarea excesivă, cum ar fi preocuparea continuă sau vorbirea neîncetată, sau mișcarea involuntară, precum un tic.

Desigur, la această vârstă este greu de determinat ceea ce este considerat excesiv. Dar dacă sunteți îngrijorat, discutați cu medicul copilului dumneavoastră.

Deși s-ar putea dovedi că nu este nimic, o mișcare necontrolată - precum un tic, tremor, convulsie, convulsie sau grimă. Identificarea problemelor timpurii este doar un motiv pentru care controalele periodice de sănătate sunt atât de importante pentru copilul tău.



Ce îl provoacă

Unii experți consideră că mișcarea constantă sau încetosarea - chiar și la copii mici - poate semnala o formă de tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD).

Însă diagnosticul clinic al ADHD se potrivește atât de îndeaproape cu o descriere generală a comportamentului tipic al copilului mic (ghemuire, alergare sau urcare excesivă, dificultate în așteptarea unei ture) încât este foarte greu să diagnostichezi cu exactitate ADHD până când un copil este puțin mai în vârstă.

Ticurile și convulsiile, pe de altă parte, pot fi cauzate de o varietate de afecțiuni care afectează sistemul nervos și ar trebui să fie atent evaluate de către medicul copilului tău.

Ce vă poate recomanda medicul

„ADHD nu ar trebui să fie în mintea nimănui în timpul copilăriei”, spune Adesman. „Dacă există un istoric familial de ADHD, s-ar putea să vă întrebați, dar nu este rezonabil să-l diagnosticați la un copil mic”. Părinții copiilor foarte activi pot avea nevoie de ajutor cu tehnici de gestionare a comportamentulu.

Dar, dacă suspectați ADHD când copilul dvs. este mai mare, cereți medicului să vă trimită la un specialist pentru o evaluare. Dacă ADHD sau o altă afecțiune este diagnosticată, veți colabora cu furnizorul de servicii medicale pentru copilul dvs. pentru a dezvolta un plan care să-l ajute să funcționeze bine în școală și acasă. Tratamentul depinde de rezultatele testelor și poate include consiliere, terapie comportamentală sau medicamentație.